Sărut mîna, Doamnă Învăţătoare!

Doamna învăţătoare Cristiana Anghel a hotărît să se gîndească mai mult la sine, la sufletul său, la familia dumneaei... prin urmare a ales să renunţe la forma extremă de protest prin care ne-a făcut un serviciu şi ne-a dat o lecţie nouă, tuturor.
Sărut mîna, doamnă învăţătoare, pentru ceea ce aţi făcut pentru noi! Şi respect!
De asemenea, mă bucur pentru alegerea pe care aţi făcut-o!
(Am citit şi am urmărit toate reacţiile- pro sau contra gestului domniei-sale. Aveam propriile păreri şi propriile reacţii, dar mărturisesc că nu am avut curajul să mi le exprim pînă acum; sau nu curajul, ci vorbele potrivite pentru gestul doamnei învăţătoare.
De felul meu sunt o persoană bătăioasă; cu ceva atribute înnăscute, de sindicalist. Însă, tot ce am fost în stare să fac a fost să mă retrag dintr-un sindicat care simţeam că nu face nimic pentru mine; şi să mă bat cu statul român şi cu instituţiile sale în instanţă, pe cont propriu. Pentru ce? Pentru a obliga statul- garant al legilor- să aplice legile sale! Gestul meu a fost unul egoist, tocmai de aceea am tot respectul pentru gestul doamnei Anghel, care a fost unul altruist. )
În plus, am avut ocazia să descopăr un alt om minunat:Ioan Selejan, arhiepiscopul de Harghita şi Covasna. Nu doar pentru că a reuşit să-i vorbească de la suflet la suflet, ci şi pentru că o poartă în sufletul său pe învăţătoarea care i-a pus condeiul în mînă.
Sper să nu mai fie nevoie de încă o Cristiana Anghel, cu atît mai mult sper să nu mai fie nevoie de încă un tribut plătit de însăşi Doamna Învăţătoare Anghel.
Ar fi bine să ne învăţăm lecţia!
Sărut mîna, Doamna Învăţătoare!

Cugetare-din puțul realității prezente (2)

Cînd întîlnesc o persoană frustrată pînă la nevroză, îmi vine să-i spun că ar fi bine să meargă la un psiholog...
Cînd întîlnesc un psiholog frustrat pînă la nevroză, îmi vin în minte vorbele domnului doctor Cristian Andrei: foarte mulți ajung psihologi sperînd că, studiind psihologia, își vor rezolva singuri problemele... (nu e citatul exact, dar asta era ideea)

Serviciul de evidenţa populaţiei- un serviciu "în slujba cetăţenilor"

Ultima zi!
Azi mi-am luat cartea de identitate. De fapt, întîi mi-am luat liber de la serviciu ca să mă încadrez în programul lor. Totul a mers rapid şi fără incidente:cerut, predat, semnat de primire, mulţumesc, la revedere!
Concluzie: cetăţeanul obedient e un cetăţean fericit! (îşi rezolvă rapid problemele!) Statul şi instituţiile lui aşa te vor!

Cugetare-din puțul realității prezente

Cînd numele unui bărbat respectabil și respectat și al unei fufe sunt alăturate într-un construct cu pretenții elitiste, nu știu dacă ea primește un plus de valoare dar, cu siguranță, prestigiul lui are de suferit.