luni, 28 iunie 2010

Drept la replică (?)

Joi, când am adăugat blogului meu partea cu "LEGAL: TERMENI ȘI CONDIȚII !" se împlineau exact două săptămîni de cînd domnul primar despre care am relatat în niște postări mai vechi m-a mustrat "părintește" pentru ceea ce am scris aici.
I-am spus că este blogul meu, că sunt părerile mele și că are tot dreptul să își spună părerea (de bine sau de rău) la rubrica de comentarii: e liber pentru toată lumea (chiar dacă domnul Sergiu Simion avea dreptate în privința faptului că unora dintre ele nu ar trebui să le dau accept de publicare).
Nu am primit comentarii, așa că voi expune scurta discuție cu tentă de drept la replică:
- Ați zis depre plutele alea că le-am tăiat. Le-am tăiat din ordinul ministrului!
http://confidentze.blogspot.com/2009/04/politica-non-eco.html
Nu aveam nici timpul, nici dispoziția necesare pentru o discuție, deci nu am întrebat nici care ordin, nici care ministru.
- Iar gresia aia spartă nu trebuia înlocuită?
-Ba da. Dar mă gîndesc că era mai bine dacă se punea bine de prima dată. Se evita o cheltuială în plus!
-Nu erau banii mei. Nu aveam ce să fac. Erau bani publici...
- Cu atît mai mult, am retezat eu discuția, repetînd că ceea ce scriu aici reprezintă doar părerea mea.
http://de-ale-scolii.blogspot.com/2009/08/marota-infrastructura.html
Și poate am mai zis și altele ... inclusiv despre alte persoane... aștept comentariile lor, eventual contraargumente, părerile lor...

joi, 17 iunie 2010

Poliţia la datorie !

M-am liniştit! Poliţia română lucrează din greu !
Azi, pe la 11, în Târgovişte, gălăgie multă.
Cine tulbura liniştea publică? Un poliţist nervos şi agresiv, care- împreună cu alţi doi colegi de-ai săi - prinseseră trei bătrîne vînzînd sunătoare, coada-şoricelului şi mărar. Una dintre ele încerca să îi explice cît de săracă şi de amărîtă este (ca şi cum condiţia socială nu se vedea suficient de bine pe ea însăşi!), poliţistul nu-şi-nu: atitudinea, tonul, vorbele pe care le folosea, totul era de o agresivitate exagerată. În plus, raportul de forţe mi s-a părut ridicol: trei "organe" pentru trei băbuţe... Unul, ceva mai calm o interoga pe una mai cooperantă:
-Data naşterii?
-...23...
-Asta ce e?
-Luna... (nu făcea mişto de el, era doar speriată)
-...23..poate ziua...
-Da, ziua, zice ea îngrijorată să nu-l enerveze şi pe ăsta...
Cunosc genul, am şi eu o vecină: averea ei? găinile şi un pui de vişin. Strînge ouăle cu mare grijă şi pleacă să le vîndă la Tîrgovişte. Trebuie să vîndă vreo 20 doar ca să-şi plătească drumul; dacă mai vinde încă pe atît, poate să îşi cumpere o sticlă de ulei; vara- pe vremea asta- dacă reuşeşte să vîndă o găleată de vişine, îşi cumpără şi zahăr. Pensia abia-i ajunge de medicamente şi de pîine!
Tocmai pentru că ştiu despre ce este vorba, atitudinea celor trei poliţişti m-a îngrozit. Cel mai rău a fost că aş fi vrut să intervin şi nu am ştiut ce şi cum să fac! Organul era la datorie şi aplica legea! Mi-a părut rău că nu am un telefon sau alte mijloace cu care să-i fi putut filma... era o scenă de văzut! Nu le ştiu numele, nici gradul, dar maşina cu care erau era înmatriculată cu MAI 27785.
Mai grav, zic eu e faptul că la vreo 500 de metri mai încolo, erau patru maşini ai căror proprietari fac taximetrie la negru. Sunt zilnic acolo, toată lumea îi ştie... poliţia însă nu-i vede!
Peste vreo jumătate de oră, cei trei se întorceau la sediul poliţiei municipale, făcîndu-şi vînt cu-probabil-foile pe care tocmai întocmiseră procesele verbale vînzătoarelor de nimic şi, mai ales, ocolind cu grijă străduţa pe care taximetriştii clandestini îşi aşteaptă clienţii!
E bine de ştiut: ce poate să facă un cetăţean ca mine, sau ca tine, în astfel de împrejurări?

Check out videos from Vama