marți, 27 aprilie 2010

Dialog în doi pe o bancă

Pe o bancă, un EL şi o EA. Adolescenţi. Ea vorbea şi gesticula, gesticula şi vorbea. El începuse o frază, pe care nu a reuşit să o termine din cauza ei. Şi-a aprins o ţigară. Din timp în timp, cînd părea că ea s-a oprit, el încerca să îşi încheie fraza. Ea respira adînc şi se pornea iar. La un moment dat, el a mai tras un fum, a scuturat scrumul, a pus mîna pe mîinile ei şi, foarte calm dar ferm, i-a spus: Opreşte-te puţin, să termin şi eu voiam să spun! Ea s-a oprit, iar el a putut să vorbească.
Pe o altă bancă, un alt EL şi o altă EA. Adulţi. Vorbeau amîndoi deodată. Ţipau unul la celălalt. Gesticulau mult şi, oarecum, violent. Rareori părea că se şi aud, atunci cînd el sau ea spunea: Ba nu, nu e ca tine! Stai să-ţi spun eu !
Adolescenţii au reuşit să depăşească faza de dialog al surzilor şi să poarte o conversaţie unul cu celălalt. Adulţii au rămas vorbind fiecare cu sine, dar unul către celălalt. Pe cei dintîi aş vrea să îi regăsesc peste timp, pe aceeaşi bancă, tot în doi şi tot în dialog.

2 comentarii:

  1. Doi oameni. O banca... Loc de poezie, loc de visare, de conversatie si nu numai...

    RăspundețiȘtergere
  2. Era interesant sa fi fost si un cuplu de varstnici in povestea ta.

    RăspundețiȘtergere

Check out videos from Vama